În România, situația fermierilor este mult mai grea decât a colegilor din Germania, dar nimeni nu pare îngrijorat. Dacă pentru o reducere a subvenției la combustibil nemții au ocupat străzile, ce ar trebui să facă fermierii români, care așteaptă încă de anul trecut ca Guvernul să-și onoreze promisiunile și să introducă creditelor cu dobândă redusă pentru sectorul agricol? Deocamdată au transmis o scrisoare ministrului Agriculturii, Florin Barbu, în care cer ca Executivul să-și respecte angajamentele.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a solicitat ministrului Agriculturii, Florin Barbu, acordarea în regim de urgenţă a creditelor agricole cu dobândă subvenţionată. „La finalul anului trecut, fermierii au aşteptat din partea Ministerului Agriculturii publicarea actului/actelor normative în formă de proiect pentru introducerea creditelor cu dobândă redusă pentru sectorul agricol. În baza Cadrului de criză Ucraina, urmau să intre în vigoare, la începutul acestui an, două forme de creditare care să sprijine fermierii din România”, au cerut ei.

Ce li s-a promis fermierilor

În primul rând, Executivul a anunțat introducerea Creditului Fermierilor, o creditare dedicată agricultorilor aflaţi în dificultate, cu o perioadă de rambursare de până la 5 ani şi prin care aceştia au posibilitatea să acceseze capital de lucru până la 30% din cifra de afaceri, la o dobândă de 1,95%.

Al doilea este creditul pentru consolidarea şi securizarea exploataţiilor în vederea achiziţiilor de terenuri pe o perioadă de 20 de ani şi care să includă, pe de altă parte, şi finanţarea investiţiilor pentru dezvoltarea fermelor, cu sume de până la 10 milioane de euro, pe o perioadă de 10 ani, cu dobândă de 2%”, se menţionează în scrisoarea deschisă adresată ministrului Agriculturii.

Sunt amenințați cu falimentul

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare menţionează că ambele forme de creditare subvenţionată, cu dobândă redusă pentru fermieri, sunt necesare a fi adoptate şi funcţionale în regim de urgenţă în contextul actual, pentru a salva fermele româneşti de la falimentul imediat.

„Vă informăm că în urma discuţiilor avute, a negocierilor purtate, o parte importantă dintre furnizorii de inputuri au acceptat amânarea executărilor silite în baza introducerii noilor credite menite să sprijine fermierii. La acest moment, fără un calendar clar al disponibilităţii acestor finanţări, creditorii fermierilor nu mai sunt dispuşi să înţeleagă situaţia delicată a acestora şi vor începe din această lună să introducă acţiunile silite de recuperare a sumelor datorate, ceea ce va bloca financiar activitatea exploataţiilor chiar înainte de începerea campaniei agricole de primăvară, cu compromiterea întregului an agricol”, susţin fermierii.

„Important este ca noile credite să fie disponibile fermierilor cât mai repede, începând din această lună, pentru a putea evita un dezastru în agricultura românească în 2024. (…) După un an 2023 marcat de secetă în multe judeţe, cu majorări la preţul inputurilor agricole, al motorinei, şi cu un preţ scăzut la produsele agricole, începutul anului îi găseşte pe foarte mulţi producători îndatoraţi, în prag de faliment”.

din scrisoarea deschisă adresată ministrului Agriculturii

Scrisoarea a fost transmisă în numele fermierilor reprezentaţi prin organizaţiile membre ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, respectiv Federaţia Naţională PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF).

„În prezent, avem doar creditul subvenționat «de 5 ori subvenția APIA», acordat de băncile care au intrat în programul derulat de Fondul de Garantare a Creditului Rural. Inițierea unor măsuri de susținere a creditării agriculturi aparține Ministerului Agriculturii. De ce a promis ministrul Agriculturii că va veni până la sfârșitul anului trecut cu legislația necesară în vedere acordării de credite subvenționate și nu a făcut acest lucru, nu pot să vă spun, dar poziția mea față de acest minister este una cunoscută. Eu am criticat mereu neimplicarea lui în rezolvarea problemelor cu care se confruntă fermierii”. 

Emil Dumitru, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților

Avem cele mai mici subvenții agricole din UE

Fermierii românii se află pe penultima poziție în UE în ceea ce privește subvențiile agricole. Cu numai 191 de euro/ha la nivelul anului 2019 (între timp au mai scăzut puțin), eram pe penultima poziție în UE, loc pe care îl păstrăm și astăzi. Sub noi mai era doar Letonia, cu 168 de euro/ha. Din acest punct de vedere este greu ca fermierii noștri să concureze cu cei chiar și din țările provenite din fostul bloc comunist. De exemplu, slovenii primeau 525 de euro/ha, ungurii – 450 de euro/ha, cehii – 379 de euro/ha, iar bulgarii – 320 de euro/ha. De ce avem noi subvenții așa de mici ne explică tot președintele LAPAR, Nicu Vasile, care spune: „Totul este o negociere la Bruxelles. Noi avem acum 33 de europarlamentari, dar niciunul nu are în mapa sa săptămânală, sau să zicem lunară, o solicitare din parte Guvernului care le cere să negocieze creșterea acestor subvenții. Guvernul ne minte mereu că așa cere Bruxellesul, dar nu este adevărat. Nu negociem cum trebuie”. În aceste condiții, fermierii români au devenit tot mai săraci, iar în ultimii ani platformele online s-au umplut de anunțuri de vânzare a fermelor. „Prețul de valorificare a producțiilor agricole este aproximativ același în ultimii 10 an, un plus de circa 10%, în schimb prețurile la inputuri sau dublat sau chiar triplat. Să vă spun că în anul 2000 vindeam 1,5 kg de grâu ca să cumpăr un litru de motorină, iar acum trebuie să vând 9 kg. În 2000 avem un program pentru subvenționarea achiziției de tractoare U650. Vindeam 50 de tone de grâu și primeam un tractor. Acum nu mai este posibil așa ceva, vorbim despre niște sume imense”, a mai spus președintele LAPAR.

„Noi așteptăm strategii de dezvoltare sectorială. Fără o strategie de dezvoltare a agriculturii nu o să facem nimic cu aceste credite subvenționate. Ele vor fi un ajutor de moment pentru fermieri, dar pe termen lung nu ieșim din acest cerc vicios. Se vor da credite subvenționate, dar prețurile vor fi imedia urcate de comercianți. Noi nu mai avem decât pământ. Industrie de utilaje agricole nu mai avem, pentru că am distrus-o, industria chimică am distrus-o. Nici măcar muncitori nu mai avem. Mie mi se pare că este multă neștiință din partea guvernanților”.

Nicu Vasile, președintele LAPAR

Agricultorii și-au scos utilajele în stradă

Nemulțumiți de modul în care Guvernul le tratează doleanțele, și vorbim aici despre o listă foarte lungă de probleme pe care autoritățile întârzie să le rezolve, fermierii au început să se mobilizeze, iar ieri au ieșit în stradă. Veniți cu utilajele din ferme, ei s-au lipit unui protest declanșat de transportatori în jurul marilor orașe ale țării. Dacă transportatorii sunt nemulțumiți de nivelul ridicat al polițelor RCA, de blocajele din vămi, de costurile pe care trebuie să le suporte pentru montarea pe mașini a sistemelor de geolocalizare conectate la sistemul Ministerului Finanțelor astfel încât ANAF să poată controla în orice moment trasabilitatea mărfurilor, fermierii sunt nemulțumiți că subvențiile sunt mici și se plătesc foarte greu, că prețurile producțiilor agricole sunt mici, în timp ce costurile pe care le au de suportat au explodat, că nu au acces la credite subvenționate etc. 

Registru pentru utilaje agricole și revizii tehnice

Fermierii sunt obligați să se deplaseze cu utilajele agricole autopropulsate la sediile din țară ale Registrului Auto Român pentru inspecția tehnică periodică (ITP) sau pentru a obține documentul care atestă acordarea omologării, CIV, începând cu anul 2020. Măsura îi nemulțumește foarte tare pe agricultori, care spun că cele mai multe din aceste utilaje nu merg pe drumurile publice. Mai mult, introducerea obligativității carnetului de TR pentru a conduce un tractor este o măsură foarte restrictivă, care creează probleme. „Legislația noastră în acest domeniu este mai restrictivă decât în multe țări. Avem în țară doar trei școli pentru tractoriști, dar odată cu modificarea legislației rutiere ne gândim să permitem conducerea tractoarelor cu o masă de sub 4,5 tone cu carnetul de șofer categoria B”, ne-a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Emil Dumitru. Până să rezolve această problemă, autoritățile au introdus anul trecut o nouă reglementare care prevede înregistrarea obligatorie la primării a utilajelor agricole, inclusiv pentru pluguri, balotiere etc., iar starea lor tehnică trebuie verificată odată pe an. 

„Tarifele percepute nu sunt chiar mici, iar la nivelul unei ferme se strâng astfel destul de mulți bani. Într-o fermă vegetală activitatea este de trei luni pe an. La ce îmi trebuie verificare tehnică la plug? De fapt, statul vrea să strângă mai mulți bani la buget”, a mai spus Nicu Vasile. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹