Ultimul scandal a apărut după ce mass-media a dezvăluit că șefii instituției, unii dintre ei beneficiari ai unui nou mandat de patru ani la conducerea Autorității, au luat la final de mandat prime echivalente cu două salarii. Noua conducere a ASF a desemnat deja o echipă și i-a încredințat un mandat pentru negocierea cu reprezentanții sindicaliștilor a noului contract colectiv de muncă. Angajații statului cel mai bine plătiți din România nu vor mai beneficia de avalanșa de prime de până acum, pentru că ASF a fost introdusă de Guvern în Legea austerității (Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung) prin care drepturile și beneficiile sunt limitate la 1.600 lei/an/persoană. Totuși, sindicaliștii nu sunt dispuși să renunțe la primele de până acum și vor ca acest lucru să fie subiectul noilor negocieri. 

Șefii și angajații ASF primesc anual 16 salarii, conform actualului Contract Colectiv de Muncă (CCM), care expiră la sfârșitul lunii februarie. În practică însă, ei au primit doar 15 salarii pentru că prima de vacanță, echivalentă cu un salariu, nu a fost plătită niciodată, pentru că angajații au primit tichete de vacanță și acordarea ei a fost considerată ilegală. Totuși, potrivit CCM publicat pe site-ul ASF instituția acordă pe lângă cele 12 salarii lunare, și câte unul suplimentar de Crăciun, unul pentru vacanță, unul de Ziua ASF și unul ca bonus de performanță. De asemenea, angajații ASF mai beneficiază de: 

– pachet gratuit de servicii medicale de 300 de lei pe lună pentru abonamente de fitness & wellness; 

– fonduri de pensii facultative; 

– asigurări de viață/sănătate 8.775 de lei pentru „situații medicale deosebite”; 

– 8.500 de lei în cazul decesului unei rude de gradul I; 

– cadouri pentru copii cu ocazia zilei de 1 iunie (Ziua Copilului) și a sărbătorii Crăciunului; 

– vouchere de vacanță; 

– tichete de masă.

Potrivit unui document obținut în excusivitate de cotidianul Jurnalul, actuala conducere a sindicatului a făcut deja o serie de demersuri pe lângă conducerea ASF prin care îi cere acesteia să reanalizeze oportunitate aplicării unor limitări impuse de Legea austerității. Astfel, Biroul Executiv al Sindicatului ASF a cerut conducerii Autorității să reanalizeze poziția privind limitarea la valoarea de 1.600 de lei/an/persoană a tuturor drepturilor și beneficiilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă. Pe de altă parte, sindicaliștii mai solicită acordarea tichetelor de creșă pentru angajați și prezentarea unui punct de vedere fundamentat în care să se explice de ce nu mai beneficiază de prevederile normei de cazare aplicabilă în sectorul public.

CCM, mai tare decât Legea austerității

Potrivit unei informări făcute de Biroul Executiv al Sindicatului ASF salariaților, neaplicarea limitării la 1.600 de lei/an/persoană a drepturilor și beneficiilor incluse în Contractul Colectiv de Muncă este justificată prin faptul că Legea 296/2023 stabilește că această barieră „se aplică unor categorii de cheltuieli expres menționate, respectiv cheltuieli cu diurna/cazare pentru deplasări (art. XLIX, alin. 1), cheltuieli privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană (art. XLIX, alin. 4) și cheltuieli privind voucherele de vacanță (art. XLIX, alin. 5), astfel că pentru fiecare tip de cheltuieli sunt prevederi/alineate distincte). Conform interpretării date de sindicaliștii, articolul XLIX din Legea austerității nu poate limita drepturile și beneficiile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă „care sunt generatoare de cheltuieli în afara ariei de aplicabilitate a prevederii invocate”. 

Sindicaliștii din ASF cer drepturi și beneficii peste plafonul de 1.600 de lei/an/persoană aducând ca argument în plus faptul că bugetul Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), aprobat de Parlament pentru 2024 include un fond de premii și alte drepturi salariale al căror cuantum depășește cu mult 1.600 de lei/an/persoană.  

Ce spune Legea austerității

„Cheltuielile privind voucherele de vacanţă sau alte drepturi acordate conform reglementărilor legale sau contractelor colective de muncă nu pot depăşi anual, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026, contravaloarea a 1.600 de lei/an/persoană”, scrie în Legea austerității. Precizarea apare în „SECŢIUNEA a 3-a Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a autorităţilor/agenţiilor/instituţiilor publice autonome, finanţate integral din venituri proprii, aflate în coordonarea/subordonarea Parlamentului României, articolul XLIX, alineatul 5. Se poate vedea astfel că problema drepturilor și beneficiilor din CCM este tratată într-un alineat distinct, în timp ce pentru celelalte cheltuieli, precum cazarea, cheltuielile de masă etc. sunt consacrate alineate distincte în cadrul articolului XLIX, iar prevederile lor sunt foarte clare. De exemplu, la alineatul 4 se specifică următoarele: „Cheltuielile privind drepturile de hrană/indemnizaţia de hrană/tichete de masă/norma de hrană, indiferent de denumirea acesteia, stabilite conform reglementărilor legale sau conform contractelor colective de muncă, nu pot depăşi anual contravaloarea a două salarii minime brute valabile la data de 1 ianuarie 2019/an/persoană, actualizată cu indicele preţului de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, începând din ianuarie 2025.

Conducerea sindicatului nu este înregistrată legal

La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, conducerea Sindicatului ASF a fost demisă prin votul angajaților. Aici erau două tabere care se acuzau reciproc. Una era învinuită că îl susținea pe președintele Nicu Marcu și îi face toate jocurile, iar cealaltă era acuzată că furnizează presei documente din interior, creându-i prejudicii de imagine Autorității. În urma votului membrilor de sindicat au fost demiși toți cei cinci membri ai conducerii, iar cei care le-au luat locul au un mandat interimar, de numai șase luni, când sunt prevăzute alegerile la termen. Deocamdată însă, conducerea interimară nu este înregistrată la Judecătoria Buftea, Secția Civilă, după ce în ședința completului din 16 ianuarie  pronunțarea a fost amânată pentru 23 ianuarie. Practic, cei care sunt acum în BEX nu îndeplinesc condițiile statutare de reprezentare a sindicaliștilor și deocamdată nu pot fi un partener de negocieri cu conducerea ASF. De asemenea, pentru a avea mandat de reprezentare în negocierea Contractului Colectiv de Muncă, conducerea provizorie a sindicatului are nevoie de semnăturile a cel puțin jumătate plus unu din numărul de angajați, lucru care deocamdată nu s-a realizat și în această situație a făcut apel la președintele ASF  să o sprijine în acțiunea de strângere a lor.

Prejudicii de imagine închipuite

Prejudiciile de imagine aduse ASF invocate de fosta președintă a sindicatului Mihaela Constantinescu, persoana susținută de președintele ASF, erau doar fabulații. Documentele publicate de mass-media, inclusiv de cotidianul Jurnalul, nu au făcut altceva decât să arate modul deficitar în care ASF și-a făcut treaba, rezultatul fiind două falimente de răsunet pe piața asigurărilor, care au fost răsplătite însă cu bonusuri de zeci de mii de euro.

Ce au încasat șefii ASF anul trecut

Nicu Marcu, fostul președinte al ASF, a încasat anul trecut prime în valoare totală de 122.262 de lei (27.700 de euro). El apare că a primit lunar, în 2023, un salariu net de 43.178 de lei și o indemnizație de membru în Consiliu de 19.665 de lei. În total, peste 12.000 de euro lunar. La aceste venituri se adaugă însă, potrivit Contractului Colectiv de Muncă, și bonusuri în valoare de 122.262 de lei. De asemenea, fostul prim-vicepreședintele ASF, Doina Dascălu, a încasat anul trecut bonusuri în valoare de 113.114 lei (22.600 de euro), pe locul doi ca valoare după cele primite de președintele Nicu Mare. În ceea ce îi privește pe foștii vicepreședinți, Cristian Roșu, Daniel Armeanu și Gabriel Grădinescu au primit fiecare bonusuri în valoare de 103.965 de lei (20.800 de euro) în anul 2023. În ceea ce îi privește pe membrii neexecutivi Aura Socol și Joszef Birtalan, ei au încasat fiecare bonusuri în valoare de 57.665 de lei (11.500 de euro). Excepție a făcut Ovidiu Wlassopol.

Ovidiu Wlassopol, singurul care a renunțat la bonusuri

Un singur membru al Consiliului de conducere a renunțat la bonusuri, iar acesta este Ovidiu Wlassopol. El a fost membru neexecutiv al Consiliului și a fost reconfirmat recent de Parlament pentru un nou mandat de cinci ani. El a scris pe pagina sa de Facebook că nu a încasat bonusuri, renunțând la ele printr-o declarație pe proprie răspundere. De precizat că din poziția pe care a ocupat-o, el nu putea primi prima de vacanță, pentru că ea s-ar fi acordat doar angajaților. Declarația de renunțare la cele două prime, cea de performanță și cea pentru Ziua ASF, în valoare totală de peste 11.000 de euro în cazul său, a fost înregistrată la Autoritate și publicată acum pe Facebook. „Totodată, am votat împotriva modificărilor prevederilor Contractului Colectiv de Muncă al ASF, în februarie 2022, atunci când s-au instituit până la 4 prime/bonusuri în plus față de salariu”, a scris acesta pe Facebook. Singura primă încasată de acesta a fost cea de Crăciun.

Prima de Crăciun, redusă la 2.950 de lei

Pentru anul trecut, prima de Crăciun a fost redusă la o sumă fixă pentru tot personalul ASF la 2.950 de lei, deși conform CCM valoarea ei era de 100% din salariu. Decizia a fost luată de noul președinte ASF, Alexandru Petrescu, iar diferența a fost înregistrată ca o creanță a salariaților asupra instituției, potrivit informațiilor obținute de cotidianul Jurnalul. Ea va urma să se achite în momentul când vor înceta efectele Legii austerității, adică după 2027.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹