„Ca și Dimitrie Cantemir, Ioan Budai-Deleanu a fost un umanist enciclopedist aproape fără predecesori autohtoni, valorizat literar postum și foarte târziu. Licențiat în Filosofie și Teologie la Viena, om de drept și lingvist poliglot, cu contribuții importante în reformarea și modelarea limbii literare române, iluminist francmason cu relații internaționale multiple și o gândire politică deloc ușor de aproximat, lider greco-catolic și teolog laic subversiv, autor al unor bogate contribuții lexicografice și juridice, al unor studii notabile despre românii din Bucovina austriacă, Ioan Budai-Deleanu s-a impus mai ales – în postumitate – prin intermediul fabuloasei Țiganiada”, semnala istoricul literar Paul Cernat în deschiderea unei minibiografii dedicate fiului de preot (greco-catolic) din Cigmău.

„Țiganiada”, text fondator al culturii noastre

„Întâmplător, sau poate că nu, prima noastră epopee în toată puterea cuvântului, text fondator carevasăzică, a fost una eroi-comică și satirică, «prin țigani» înțelegându-se și alții”, mai releva profesorul Paul Cernat. În completare: „Scriere de sertar carnavalescă, de o polifonie fascinantă, cu geneză tulbure, substrat ezoteric și agendă politică emancipatoare, despre care se mai pot scrie încă multe, ea a fost recuperată postum de Gheorghe Asachi și publicată în epoca Junimii (poemul picaresc Trei viteji va fi descoperit și editat încă și mai târziu). Receptarea ei va deveni, în secolul XX, fulminantă. Într-un fel, Budai-Deleanu a fost un junimist avant la lettre și un artist mai modern decât (aproape) întreaga literatură de după el”.

Pe aceeași treaptă cu I.L. Caragiale

În continuare: „Ioan Budai-Deleanu a avut un anume rol și în seminarul ieșean de la Socola, unde va ajunge mai târziu Ion Creangă. Contribuția sa la aproximarea «specificului național» nu are, în opinia mea, decât un concurent notabil: I.L. Caragiale. A fost scriitorul en titre al iluminismului Școlii Ardelene, filolog și istoric central-european cu contribuții consultabile și azi”.

A fugit de popimea din Blaj 

Revenit de la universitate din capitala Imperiul Habsburgic în iulie 1783, Ioan Budai-Deleanu ajungea „prefect de studii” la Blaj, la Seminarul Greco-Catolic. A fost unicul student teolog din istoria iluministă a Blajului care a refuzat să îmbrace haina clericală, alegând „statul dinafară”. Motivul? Un puternic resentiment faţă de „popimea” de la Blaj, dominată de personalitatea autoritară a episcopului Ioan Bob. Iată cum (își) justifica însuși Budai alegerea: „Cunoscutu-i-am eu atunci foarte bine, când i-am părăsit, şi, fugind, mai bine am ales nemernicia (n.r. – exilul) decât sâmbra cu dânşii”.

Un nou început în Galiția

Conflictul dintre tânărul absolvent de Filosofie și Teologie (la cel mai înalt nivel central-european) și episcopul Ioan Bob s-a adâncit atât de mult încât Ioan Budai-Deleanu a renunțat și la hirotonirea ca preot, necăjindu-l pe bătrânul său părinte. A părăsit locurile natale, pribegind tocmai la Liov (Lvov, actualmente în Ucraina, atunci capitala Galiției, parte a Imperiului Austriac, din care făcea parte și Transilvania). Năzuința de a-şi câştiga un loc în afara tradiţionalei cariere preoțești se împlineşte astfel, la vârsta de 27 de ani, cu preţul depărtării de patrie, într-un mediu străin, în care se integrează până la urmă social şi familial, însă sufleteşte niciodată. O mărturiseşte singur: „Nu-mi pociu scoate din inimă dorul ţării în care m-am născut; şi macar trăiesc aici în prisos de toate, totuș spre fericirea deplin patria-mi lipseşte”.

Două fete și-un băiat

În jurul anului 1793, Ioan Budai-Deleanu s-a căsătorit, la Liov, cu Mariana de Mikalaieweze, provenită dintr-o familie de armeni galiţieni. Au avut împreună trei copii, două fete – Suzana, Eufrosina – şi un fiu despre care nu se mai cunoaște astăzi mare lucru.

Judecător la Liov

Primul copil (din zece) al preotului Solomon Budai din Cigmău vorbea și scria fluent în germană, franceză și italiană. Cunoștea temeinic și limba latină, aspect care l-a ajutat să câștige, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului din Liov. În doar câțiva ani, în 1796, Ioan Budai-Deleanu era promovat judecător la Curtea de Apel, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții.

Material secundar (cu foto 3)

Vitejii de preț

Spre aducere-aminte, un fragment haios nu din Țiganiada, ci din poemul neterminat, dar cu potențial, Trei viteji: 

„Beșcherec Iștoc purcedea din viță

Despre-ai săi strămoși, tocma țigănească.

Însă moșul lui ajunsese în spiță

De nemeș prin o hîrtie domnească,

Căci mulți ani el cu lăuta și tîndale

Desfătasă curtea Măriei Sale.

Dup-aceasta el dobîndind moșie

Să ținea român, pentru că ungurește

Nu știa, măcar că lui pă ungurie

Îi plăcea mai mult decît românește;

Cum ș-astezi a noști nemeși mai cu samă,

Tot pă ungurie să trag și să cheamă.

Pentru-aceasta ș-un chiar unguresc nume

Feciorașului său Mișca el pusese.

Acel Mișca apoi, petrecînd în lume,

Nu știu în ce chip aminte-și adusă

Cum că ar fi țigan, de unde să zice

Că cu tatul său au întrat în price”.

Material secundar (cu foto 1 sau 2)

Homo universalis

Pe lângă bijuteriile „Trei viteji” și „Țiganiada”/„Tabăra țiganilor” (scrisă în două versiuni: cea din 1800 – mai încărcată, mai greoaie, cu o intrigă mult mai complexă – și cea din 1812 – mai echilibrată, strălucitoare din punct de vedere artistic), Ioan Budai-Deleanu a conceput și tratate lingvistice („Temeiurile gramaticii românești”, „Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii românești”, „Teoria ortografiei românești cu litere latinești”, „Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae” şi „Lexicon românesc-nemțesc și nemțesc-românesc”), un manual de pedagogie („Carte trebuincioasă pentru dascălii școalelor de jos” – 1786), dar şi scrieri istorice („De originibus populorum Transylvaniae”, „De unione trium nationum Transylvaniae”, „Kurzgefasste Bemerkungen über Bukovina” – publicată, în traducere românească, cu titlul „Scurte observații asupra Bucovinei” -, „Hungaros ita describerem” şi „Hungari vi armorum Transylvaniam non occuparunt”) sau tratate juridice („Rândueala judecătorească de obște”, „Pravila de obște asupra faptelor rele și pedepsirea lor”, „Carte de pravilă ce cuprinde legile asupra faptelor rele”, „Codul penal” şi „Codul civil”). Un adevărat homo universalis!

„Supplex Libellus Valachorum”, act al demnității naționale

Un moment extraordinar în istoria românilor din Transilvania îl constituie Școala Ardeleană, un curent dezvoltat în contextul Iluminismului european, sub patronajul Bisericii Greco-Catolice. Reprezentanții Școlii Ardelene – Ioan Budai-Deleanu, Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai – au susținut teza potrivit căreia românii sunt descendenții coloniștilor romani din Dacia. Mișcarea culturală a românilor din Transilvania a avut o influență deosebită și asupra celor de peste munți, prin introducerea grafiei latine în limba română în locul scrierii chirilice și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, „Lexiconul de la Buda”.

Focare 

Cel mai important document elaborat de corifeii Școlii Ardelene este însă „Supplex Libellus Valachorum” (1792), prin care românii transilvăneni îi cereau împăratului Leopold al II-lea recunoașterea națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat al Transilvaniei. Principalele centre culturale în care s-au manifestat reprezentanții Școlii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș, Orăștie și Năsăud.

264 de ani se vor fi împlinit în 6 ianuarie 2024 de la nașterea lui Ioan Budai-Deleanu

„Ioan Budai-Deleanu a fost scriitorul en titre al iluminismului Școlii Ardelene, filolog și istoric central-european cu contribuții consultabile și azi”, Paul Cernat, istoric literar 

„Scriere de sertar carnavalescă, de o polifonie fascinantă, cu geneză tulbure, substrat ezoteric și agendă politică emancipatoare, Țiganiada a fost recuperată postum și publicată în epoca Junimii”, Paul Cernat, istoric literar

„Întâmplător, sau poate că nu, prima noastră epopee în toată puterea cuvântului, text fondator carevasăzică, a fost una eroi-comică și satirică”, Paul Cernat, istoric literar

„Iluminist francmason cu relații internaționale multiple, lider greco-catolic și teolog laic subversiv, autor al unor bogate contribuții lexicografice și juridice, Ioan Budai-Deleanu s-a impus prin intermediul fabuloasei Țiganiada”, Paul Cernat, istoric literar

››› Vezi galeria foto ‹‹‹