În sesizare se arată că acești avocați plătiți din bani publici reprezintă instituția inclusiv în procesele intentate de asociațiile de proprietari, care se plâng de lipsa apei calde și a căldurii. Nicușor Dan a mai fost dat și de ANI pe mâna Parchetului, pentru modul în care și-a achitat din banii Municipalității amenzile primite de la ISC, iar la dosar există și o sesizare a Ministerului Finanțelor, conform căreia edilul Capitalei a folosit unele societăți civile de avocatură, contractate de Primăria Municipiului București, pentru a contesta procesele-verbale de amendă.

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a sesizat, la finalul săptămânii trecute, Curtea de Conturi a României cu privire la „cheltuielile iresponsabile ale Primăriei Capitalei”. Într-o informare publică, FACIAS arată că, deși are peste 60 de juriști angajați, Primăria Municipiului București, condusă de Nicușor Dan, a plătit 18 milioane de lei pentru asistență juridică externă, doar în anul 2023. „Asta, în timp ce bucureștenii stau în frig, din cauza lipsei de intervenții în infrastructura de termoficare”, se arată în respectiva comunicare, demersul FACIAS făcând parte dintr-o campanie intitulată „Închideți robinetul risipei!”.

Astfel, în urma unei solicitări transmise Primăriei Generale a Municipiului București, FACIAS a aflat că administrația locală a Capitalei a încheiat, în ultimul an calendaristic, nu mai puțin de 65 de contracte de asistență juridică și de reprezentare în instanță, pentru care s-a achitat suma de 18 milioane de lei, adică aproximativ 3,5 milioane de euro. „Această sumă se adaugă la salariile anuale, de aproximativ un milion de euro, pentru cei peste 60 de consilieri juridici angajați la Primăria Capitalei, dacă ne raportăm la un salariu mediu de 6.000 de lei lunar”, mai precizează FACIAS.

Instituția, somată să ofere explicații transparente

Fundația se întreabă, retoric, „de ce este necesară plata a 60 de juriști, dar și încheierea a 65 de contracte de consultanță și de asistență juridică externă, în condițiile în care și consilierii juridici au calitate de reprezentare în instanță?”. „Nu sunt suficient de pregătiți cei 60 de angajați? Dacă da, de ce sunt ținuți, în continuare, în aceste funcții? Dacă sunt suficient de pregătiți, de ce mai este nevoie și de externalizarea serviciilor”, se mai arată în comunicarea citată.

Situația reflectată de cei de la FACIAS ridică, pe bună dreptate, serioase semne de întrebare cu privire la eficiența și la justificarea cheltuielilor publice, „într-un context economic în care fiecare leu trebuie cheltuit cu maximă responsabilitate”. Acesta este și motivul pentru care Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului a sesizat Curtea de Conturi a României și pentru care solicită o anchetă cu privire la cât de justificate sunt aceste cheltuieli efectuate de Primăria Capitalei.

Mai mult, FACIAS arată că a solicitat primăriei conduse de Nicușor Dan să ofere explicații transparente și detaliate pentru aceste cheltuieli nejustificate, precum și să ia măsuri imediate pentru stoparea risipei banilor publici. „Aceste fonduri trebuie direcționate în domenii esențiale pentru bucureșteni, cum ar fi termoficare, transportul public sau infrastructură”, mai precizează documentul citat.

Risipa banilor publici

Conform FACIAS, numai în primele două săptămâni ale anului 2024, sute de mii de bucureșteni, din peste 1.000 de blocuri, au rămas fără apă caldă și fără căldură, din cauza nesfârșitelor avarii ale Termoenergetica.

Mai mult, din informațiile obținute de FACIAS, Primăria Generală a Municipiului București plătește asistență juridică inclusiv pentru dosarele aflate pe rolul diferitelor instanțe în care instituția condusă de Nicușor Dan a fost dată în judecată de cetățeni sau de unele asociații de proprietari, care acuză exact lipsa căldurii și a apei calde.

„Practic, o finanțare corespunzătoare pentru sistemul de termoficare ar îmbunătăți considerabil atât confortul pentru bucureșteni, dar ar putea elimina și o parte din risipa Primăriei pe cale juridică”, a conchis FACIAS, care a dat, totodată, asigurări că fundația va continua să supravegheze și să raporteze situațiile în care banii publici sunt cheltuiți în mod iresponsabil.

Primăria ar folosi case de avocatură și în procesele în care primarul contestă amenzile primite de la ISC

Nu este pentru prima dată când administrația lui Nicușor Dan este „luată la ochi” pentru modul în care primarul Capitalei folosește fondurile instituției pentru reprezentare în procesele de pe rolul instanțelor, dar și pentru a-și achita amenzile primite pe persoană fizică. Reamintin că, în acest moment, edilul se judecă cu ANI într-un proces în care inspectorii de integritate au sesizat Parchetul, deoarece au constatat că există suspiciuni cu privire la săvârșirea de către primarul general al Capitalei a două infracțiuni de serviciu prevăzute de Codul penal.

Mai exact, inspectorii de integritate susțin în raportul de constatare că au sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către Nicușor Dan a infracțiunii de abuz în serviciu și a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, întrucât o amendă contravențională aplicată de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a fost achitată de Primăria Municipiului București, iar demersurile de contestare la instanța de judecată abilitată au fost efectuate de Direcția Juridică din cadrul aceleiași Primării a Municipiului București, pentru Nicușor Dan, în calitate de persoană fizică.

La dosar, există și o sesizare făcută la DNA de Ministerul Finanțelor, înregistrată în 5 aprilie 2023, fiind adus la cunoștința procurorilor faptul că Nicușor Dan a încălcat normele legale cu privire la atribuțiile Primăriei Capitalei și a dispus plata din fondurile Municipiului București a nu mai puțin de 18 amenzi, primite ca persoană fizică, în valoare de 116.000 de lei. Mai mult, pentru efectuarea demersurilor juridice a folosit unele societăți civile de avocatură, contractate de Municipalitate, pentru a contesta procesele-verbale de amendă, Primăria Capitalei plătind pentru aceste demersuri încă 17.225 de lei din bugetul propriu. Ministerul Finanțelor arată că primarul general al Capitalei a schimbat destinația fondurilor bănești alocate, potrivit legii, folosind aceste sume pentru plata unor amenzi contravenționale pe care le-a primit ca simplu cetățean, nu ca primar.