Totuși, rata dobânzii din decembrie, de 6,19%, a fost a doua cea mai mică obținută de România pe parcursul anului 2023, după cea din luna iunie, când s-a înregistrat o rată de 6,11%. Una din principalele explicații pentru care România a plătit aproape pe întreg parcursul anului trecut cele mai mari dobânzi este lipsa de încredere pe care investitorii străini o au în economia românească. Altfel spus, chiar dacă ea a înregistrat o creștere, investitorii nu sunt convinși că este o creștere solidă. Riscurile la adresa economiei românești care pleacă de la deficitul excesiv pe care îl înregistrăm vor fi amplificate și de anul electoral, pentru că partidele aflate la putere vor ceda tentației de a promite cadouri electoratului contra voturi.
Totalul împrumuturilor guvernamentale în 2023 trebuia să fie de 160 miliarde de lei (peste 32 de miliarde de euro), din care circa 92 miliarde de lei (aproape 18 miliarde de euro) trebuiau cheltuiți pentru refinanțarea datoriilor guvernamentale scadente. Această țintă asumată prin Legea bugetului de stat a fost însă depășită, împrumuturile Guvernelor Ciucă și Ciolacu atingând 203 miliarde de lei (circa 41 miliarde de euro), dar trebuie spus că această sumă include și unele împrumuturi contractate din timp pentru a asigura o prefinanțare pentru 2024. În februarie anul trecut, Marcel Ciolacu, care nu devenise încă premier, recunoștea că România este sufocată de împrumuturi și riscăm să ajungem în situația în care deficitul bugetar să crească până la 6,2% din PIB, ceea ce ar duce la stoparea fondurilor europene. Anul trecut a fost circa 5,7% din PIB, dar pentru a-l păstra la acest nivel Guvernul nu a mai făcut spre sfârșitul anului rectificare bugetară și a majorat cheltuielile cu circa 6 miliarde de euro din fondul de rezervă aflat la dispoziția sa.
Pentru anul în curs, Guvernul vrea să împrumute 181 miliarde de lei (circa 36 miliarde de euro), dar mai mult ca sigur că plafonul va fi depășit. Executivul are nevoie de acești bani pentru a acoperi deficitul bugetar estimat la peste 17 miliarde de euro şi pentru a rostogoli datoria veche care va ajunge la scadenţă, ceea ce înseamnă alte 19 miliarde de euro. Dintre aceştia, aproximativ 23 miliarde de euro ar urma să fie luaţi de la băncile locale şi populaţie, iar restul de 13 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile sunt programate să se ridice la 34,83 miliarde de lei.
De ce ne împrumutăm scump
România se împrumută la dobânzi foarte ridicate, țara noastră plătind cea mai mare rată din Uniunea Europeană în luna decembrie, după ce pe parcursul anului am alternat această poziția cu Ungaria. Motivele pentru care finanțatorii ne penalizează astfel sunt nivelul datoriei publice, inflația ridicată, dar și modul în care rambursăm împrumuturile. Dobânzile atât de ridicate pentru țara noastră vin din cauza inflației ridicate, a datoriei publice și a modului în care restituim banii. Dacă ne referim la inflație, trebuie spus că România a avut a doua cea mai mare rată anuală a inflației în decembrie din UE în 2023, de 7%, după Cehia cu 7,6% și înaintea Slovaciei 6,6%. Structura inflației de la noi arată că prețurile produselor alimentare, care au o mare pondere în coșul de consum, sunt foarte volatile și influențează mai mult inflația decât în alte țări și, în special, a celor din zona euro. Nevoia statului de bani pentru a-și onora datoriile nu se simte încă prea mult în buzunarele românilor, dar acest lucru s-ar putea schimba după anul electoral 2024, când viitorul guvern ar putea apela la o creștere substanțială a taxelor și impozitelor. Deja se vorbește despre o reformă a sistemului de impozitare prin introducerea cotelor diferențiate în funcție de venituri, dar și majorarea impozitelor pe proprietate, după ce în ultimii ani ele au fost indexate doar cu rata inflației (creștere cu 13,9% anul acesta).
Nu scăpăm de deficitul excesiv
Chiar dacă România a înregistrat în ultimii ani creștere economică, ea s-a realizat pe accentuarea dezechilibrelor. Reducerea cheltuielilor bugetare a fost un eșec permanent, iar Legea 296/2023 (Legea austerității) devine pe zi ce trece mai puțin austeră, pentru că tot mai multe categorii de bugetari cer și obțin majorări salariale. În aceste condiții, când se estimează o creștere a cheltuielilor în acest an cu 48 miliarde de lei față de 2023 și a veniturilor cu 47 miliarde de lei în varianta cea mai optimistă (estimarea se va dovedi eronată în final) este imposibilă reducerea deficitului bugetar. Mai mult, unii analiști iau în calcul chiar o creștere a acestuia spre 6% din PIB, după ce 2023 l-am închis cu un deficit de 5,7%. Asta face să rămânem în continuare în procedura de deficit excesiv, fiind clar că nu avem nicio șansă să atinge ținta de 3%, conform tratatului de la Maastricht, aceasta fiind o condiție pentru aderarea la moneda euro.
Statele membre ale UE cele mai îndatorate sunt Grecia (165,5% din PIB), Italia (140,6% din PIB), Franța (111,9% din PIB), Spania (109,8% din PIB), Belgia (108% din PIB) și Portugalia (107,5% din PIB). La polul opus, cel mai mic raport datorie-PIB se înregistrează în Estonia (18,2%), Bulgaria (21%), Luxemburg (25,7%), Suedia (29,7%) și Danemarca (30,1%).
Evoluția datoriei Publice (mld. lei)
2019 373,4
2020 499,86
2021 577,52
2022 666,69
2023 (Aug.) 736
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
