Între 15% și 30% din populația generală se confruntă cu constipația cronică. 

Pentru unele persoane constipația este frecvența neregulată a scaunelor iar altele au senzația de  evacuare incompletă după defecație ori eliminarea cu efort a unor scaune tari. 

Astfel că unii oameni au în mod normal trei scaune săptămânal, iar altele unul sau două pe zi. 

Ce trebuie să știi despre constipație

Există două tipuri de constipație: acută și cronică.

Constipația acută este pe termen scurt și se caracterizează prin:

-Apare ocazional și durează câteva zile;

-Este cauzată de modificări ale alimentație sau ale rutinei zilnice, călătorii, lipsa mișcării sau anumite tratamente; Citește pe Antena3.ro
Șoc în Coreea de Sud: un alt actor, vedetă de K-drama, a fost găsit mort în casă. Ce spune poliția

-Poate fi remediată cu laxative, mai multă mișcare sau o dietă bogată în fibre alimentare.

-Durează mai mult de 3 luni și persistă chiar și mai mulți ani;

-Afectează calitatea vieții;

-Nu se atenuează prin modificarea alimentației sau cu exerciții fizice, ci necesită tratamente mai complexe.

Constipație cronică este atunci când o persoană are două sau mai multe dintre următoarele simptome:

Mai puțin de 3 scaune spontane pe săptămână;

Efort la defecație în cel puțin 25% din cazuri;

Scaune tari și fragmentate în cel puțin 25% din cazuri;

Senzație de eliminare incompletă a bolului fecal în cel puțin 25% din cazuri;

Senzație de blocaj la nivelul rectului în cel puțin 25% din cazuri;

Nevoia de a efectua manevre (precum folosirea degetelor) pentru a ajuta defecația în cel puțin 25% din cazuri;

Scaunele spontane sunt rare dacă nu se administrează laxative;

Constipația cronică poate fi diagnosticată dacă două sau mai multe dintre aceste simptome persistă pe o perioadă mai lungă de 3 luni. 

Cauzele constipațiaei cronice

Alimentația săracă în fibre și lipsa mișcării afectează pe termen scurt tranzitul intestinal.

Constipația cronică este cauzată de diverse afecțiuni și tratamente:

-slăbirea musculaturii pelviene ca urmare a sarcinilor multiple, excesului ponderal sau bolilor de țesut conjunctiv;

-boli endocrine sau metabolice, precum hipotiroidismul și diabetul;

-boli neurologice care afectează coordonarea mușchilor pelvieni: scleroza multiplă, boala Parkinson, accidentul vascular cerebral și leziuni ale măduvei spinării;

-fisuri anale sau rectale;

-ocluzie intestinală (blocarea tranzitului intestinal în intestinul subțire sau gros);

-tulburări psihice: anxietate, depresie sau tulburări alimentare (bulimie, anorexie și altele);

-boala Crohn, cancerul de colon, diverticuloza și sindromul intestinului iritabil;

-boli invalidante, cu imobilizare la pat;

-medicamente: opioide, blocanți ai canalelor de calciu, agenți anticolinergici, antidepresive triciclice, medicamentele administrate în boala Parkinson, antipsihotice, diuretice, antiacide (în special carbonatul de calciu), suplimentele cu calciu, suplimentele cu fier, antihistaminicele.

Constipația cronică la copii

Constipația la copii nu este consecința unor afecțiuni sau tratamente, de regulă, ci a unei alimentații sărace în fibre alimentare și a hidratării insuficiente. După eliminarea unui scaun tare care a produs durere și disconfort, copiii au tendința de a amâna defecația, ceea ce duce la agravarea problemei. O constipație acută poate deveni astfel cronică.

Conform ghidului de diagnostic Roma IV, constipația cronică la bebeluși și copii cu vârste ma mici de 4 ani se definește prin prezența timp de o lună a cel puțin două dintre următoarele simptome:

-două sau mai puține scaune pe săptămână;

-istoric de retenție excesivă a scaunelor; 

-istoric de defecații dureroase și scaune tari;

-istoric de scaune cu diametru crescut;

-prezența materiilor fecale la nivel rectal în cantitate mare. 

În cazul copiilor cu vârsta mai mare de 4 ani care au învățat să folosească olița sau toaleta, constipația cronică este definită prin prezența timp de 2 luni a cel puțin două dintre criteriile anterioare, la care se adaugă:

-cel puțin un episod de incontinență fecală pe săptămână;

-istoric de scaune cu diametru crescut, care pot boca toaleta.

-cerealele integrale;

-leguminoasele (fasole, mazăre, linte, năut);

-fructele (mere cu coajă, pere, portocale, prune);

-legumele (morcovi, fasole verde, ceapă, spanac, broccoli);

-nuciferele (migdale, caju, arahide, nuci pecan);

-semințele de psyllium, de chia și de floarea soarelui.

Constipația cronică la vârstnici

Problemele de tranzit intestinal sunt frecvente după vârsta de 60 de ani, potrivit Academiei Americane a Medicilor de Familie. Una dintre cauzele apariției constipației la vârstnici este slăbirea musculaturii abdominale. În consecință, tranzitul intestinal încetinește și evacuarea reziduurilor alimentare nu se mai face corespunzător. 

O altă cauză a constipației la vârsta a treia este lipsa de activitate fizică. Aceasta survine pe fondul problemelor de mobilitate cu care majoritatea vârstnicilor se confruntă dar și ca urmare a alimentații deficitare cauzată de scăderea apetitului, o problemă observată frecvent la vârsta a treia. 

La aceste cauze se adaugă adesea bolile cronice care apar la vârste înaintate, precum și tratamentele administrate pentru acestea.

Complicații ale constipației cronice

Evacuarea rară sau cu dificultate a conținutului intestinal poate crea complicații. Materiile fecale dure și efortul de defecație pe o perioadă îndelungată favorizează:

hemoroizii – inflamarea venelor din jurul anusului;

fisurile anale – traumatisme la nivelul anusului;

impactarea fecală – acumularea de materii fecale întărite în colon și rect care duce la inflamație, crește riscul de infecții și provoacă o distensie a colonului care poate duce chiar la ruptura lui;

prolapsul rectal – ieșirea unui segment al rectului în anus ca urmare a efortului depus la defecație.

Prin durerea și disconfortul pe care le produc, hemoroizii și fisurile anale agravează constipația prin tendința de a amâna defecația. 

Cum să previi și să tratezi constipația

Adulții sedentari care se confruntă cu constipația cronică ar trebui să includă în programul zilnic 30 de de minute de mișcare. Activitatea fizică stimulează contracțiile musculaturii intestinale, accelerând tranzitul intestinal.

Dacă modificarea alimentației și stilului de viață nu a duc la îmbunătățiri ale tranzitului intestinal și constipația este severă, medicul gastroenterolog poate recomanda laxative. Există mai multe categorii de laxative:

-laxative de volum, cu fibre alimentare precum tărâțele de grâu și de Psyllium;

-laxative osmotice, care cresc retenția de apă în colon și consistența scaunului devine moale: lactuloză, lactitol, manitol, sorbitol, pentaeritritol și polietilenglicol;

-laxative lubrifiante, cum sunt parafinele și vaselinele;

-laxative rectale, care se referă la supozitoare și clisme, cele mai utilizate fiind supozitoarele cu glicerină;

-laxative stimulante, care cresc contracțiile intestinale, dar care trebuie utilizate pentru perioade scurte de timp, fiindcă dau dependență: uleiul de ricin, laxative care conțin senna sau crușin, sărurile de magneziu, etc.

În cazul vârstnicilor, laxativele se administrează cu prudență și numai la recomandarea medicului gastroenterolog. Ele pot produce complicații dacă există afecțiuni cardiace și renale asociate. 

În cazul copiilor, regimul dietetic se adaptează vârstei. El trebuie să conțină un aport optim de fibre alimentare din legume și fructe. Creșterea consumului de lichide facilitează, de asemenea, eliminarea scaunului. La indicația medicului, constipația poate fi tratată cu uleiuri minerale, supozitoare de glicerină sau alte medicamente laxative.

Remedii naturiste pentru constipație 

Cele mai eficiente remedii naturale sunt:

Prunele uscate. Acest remediu folosit de bunicile noastre acționează ca un laxativ natural. Prunele uscate conțin sorbitol, o substanță care crește retenția de apă în colon și înmoaie astfel scaunul;

Murăturile. Gogoșarii, varza acră, dar și iaurtul, chefirul și brânzeturile fermentate care conțin probiotice naturale care stimulează transitul intestinal și ajută în caz de constipație. 

Băuturile calde cu cofeină. Cafeaua și ceaiurile care conțin cofeină stimulează motilitatea intestinală, potrivit recomandărilor nutriționistului Emma Slattery, de la universitatea americană Johns Hopkins Medicine.

Ceaiurile. Frunzele sau florile unor plante stimulează tranzitul intestinal și au efect laxativ. Printre cele mai eficiente sunt ceaiurile de senna, crușin, ceaiul verde, chimenul și ceaiul de coada șoricelului. Ceaiurile de senna și cel de crușin pot stimula excesiv motilitatea intestinală. De aceea, ele se administrează pe termen scurt. 

Rădăcina de ghimbir. O putem adăuga în mâncăruri sau prepara sub formă de ceai, potrivit medicool.ro.