Este pentru prima dată, după 1990, când un candidat validat de Biroul Electoral Central este eliminat din cursa prezidențială, de către Curtea Constituțională, pentru opiniile exprimate în spațiul public. Tot pentru prima dată, un candidat validat de Biroul Electoral Central, dar și de către Curtea Constituțională a decis să se retragă din cursă, cu doar  o săptămână înainte de data alegerilor. Verbal, acest candidat și-a oferit sprijinul pentru un alt candidat. Juridic însă, candidatura sa a rămas pe buletinul de vot, ceea ce înseamnă că orice vot primit de acest candidat retras se contorizează ca vot valabil exprimat. O altă premieră semnificativă a alegerilor prezidențiale este aceea că în cursa electorală concurează doi șefi de partide aflate la guvernare.

Alegerile pentru primul tur al prezidențialelor din anul 2024 se disting de alte astfel de scrutinuri electorale prin mai multe premiere. Una dintre acestea constă în faptul că este pentru prima dată, de când a fost revizuită Constituția României, în anul 2023, când un candidat înscris în competiție și a cărui candidatură a fost validată de către Biroul Electoral Central a fost eliminat din cursă, printr-o hotărâre a Curții Constituționale.

Scoaterea din cursă a Dianei Ivanovici Șoșoacă, cu mai puțin de două luni înaintea turului întâi al alegerilor prezidențiale din anul 2024, este un fapt fără precedent în istoria post-decembristă din România. Nu s-a mai întâmplat niciodată, din 1990, ca, după ce un candidat la prezidențiale a fost validat prin decizie a Biroului Electoral Central, să fie respins la Curtea Constituțională. Nu au existat alte alegeri prezidențiale în cadrul cărora candidaturile celor înscriși în cursă să nu fie contestate la Curtea Constituțională, însă motivele pentru care Șoșoacă a fost eliminată la alegerile prezidențiale din anul 2024 reprezintă un precedent.

A existat un singur caz juridic asemănător, dar care, în fapt, viza o chestiune tehnică. Se întâmpla exact în urmă cu 24 de ani, la alegerile prezidențiale din anul 2000, când un candidat validat de BEC a fost scos din cursă la CCR.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 40 din data de 7 noiembrie 2000, a fost admisă contestația formulată împotriva candidaturii lui Lucian Orășel la alegerile prezidențiale. În contestația admisă s-a arătat, la acel moment, faptul că acest candidat avea dublă cetățenie, română și americană, iar, la acea dată, Constituția României nu fusese încă revizuită, astfel încât un candidat cu dublă cetățenie nu putea participa la un scrutin care vizează ocuparea funcției supreme în statul român. Revizuirea Legii Fundamentale a avut loc abia în anul 2023, când a fost organizat un referendum constituțional  ce a pregătit aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană.

Două excluderi din competiție pentru același competitor

Spre deosebire de acel motiv tehnic constituțional concret care a condus la invalidarea unei candidaturi la prezidențiale în anul 2000, în 2024, Diana Ivanovici Șoșoacă a fost exclusă de Curtea Constituțională din lista de  candidați din cauza opiniilor politice exprimate, a discursului și a pozițiilor publice prin care a contestat apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO. Citește pe Antena3.ro
Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză

Din acest punct de vedere, practic, Curtea Constituțională a creat un nou precedent. Practic, un cetățean a fost eliminat din cursa prezidențială pentru convingerile sale, lucru catalogat de către specialiștii în Drept ca fiind o catastrofă juridică.

Tot ca o premieră, în acest caz, este și faptul că, în anul 2024, același candidat a fost respins nu o dată, ci chiar de două ori din cursa prezidențială. Diana Șoșoacă a depus la Biroul Electoral Central, în seara zilei în care Curtea Constituțională a eliminat-o din cursă, un al doilea dosar de candidatură, care, însă, a fost respins, de această dată, chiar de către Biroul Electoral Central. Decizia BEC a fost, la rândul ei, contestată de către însăși Diana Șoșoacă la Curtea Constituțională, însă fără niciun succes.

Lucrurile nu s-au oprit aici. Diana Șoșoacă a atacat în instanță aceste decizii. Vineri, cu două zile înainte de primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, Curtea de Apel București a respins atât cererea de suspendare, prin ordonanță președințială, a hotărârii Curții Constituționale prin care i-a fost invalidată candidatura la alegerile prezidențiale, cât și cererea de anulare a aceleiași hotărâri a Curții Constituționale, dar și a deciziilor subsecvente ale Biroului Electoral Central.

Inițial, Curtea de Apel București a declinat competența în favoarea Tribunalului București, însă și Tribunalul București a constatat că nu este competent material să se pronunțe într-o asemenea speță. Dosarul a ajuns, în cele din urmă, la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea acestui conflict negativ de competență, conflict soluționat joi, 21 noiembrie 2024. Instanța supremă a stabilit, atunci, că doar Curtea de Apel București este îndreptățită să soluționeze acest dosar.

Acest eveniment a generat cea mai intensă temă de campanie

Epopeea respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din acest an nu reprezintă o premieră doar prin acțiunea în sine a Curții Constituționale, ci și din punct de vedere al efectelor pe care le-a produs o asemenea hotărâre.

În primul rând, este o premieră scoaterea din jocul electoral a unui candidat. Acest lucru a resetat întreaga campanie electorală. Voturile candidatului eliminat s-au transferat către alți competitori, în principal către unui din candidații din zona considerată a fi suveranistă care, apoi, a devenit, conform sondajelor de opinie, principalul pretendent al intrării în turul al doilea, slăbind, astfel, șansele unor candidați autodefiniți de dreapta să acceadă în finala prezidențială.

Apoi, evenimentul a fost utilizat ca temă de campanie, ca armă de atac din partea USR, a PNL și a lui Mircea Geoană la adresa PSD, pe care l-au acuzat că se află în spatele acestei mișcări de culise. 

Dincolo de jocul electoral propriu-zis, a fost creat precedentul periculos ca, oricând, un candidat să poată fi eliminate din competiție pentru opiniile pe care le emite în spațiul public.

De asemenea, eliminarea din cursă a Dianei Șoșoacă a condus inevitabil la radicalizarea unei părți a electoratului, determinând-o, astfel, să sporească șansele partidului condus de Diana Șoșoacă să obțină un scor care să permită atingerea pragului electoral la alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie 2024.

Din ciclul „Vă rog să nu mă votați!”. Ludovic Orban a renunțat la candidatură, dar a rămas pe buletinul de vot

Cea de-a doua premieră în istoria alegerilor prezidențiale din România constă în faptul că a avut loc o retragere spectaculoasă din cursă a unui candidat, în favoarea unui alt candidat. Din anul 1990, până în prezent, nu s-a mai întâmplat ca un candidat validat de Biroul Electoral Central, dar care a și fost trecut prin filtrul Curții Constituționale, după ce dosarul său a fost, de asemenea, contestat, să renunțe la competiția pentru ocuparea celei mai importante funcții în statul român, cu nici o săptămână înainte de alegeri.

Este vorba despre Ludovic Orban, pentru care alegerile prezidențiale din România au reprezentat prima ocazie să se înscrie în cursa pentru Palatul Cotroceni. Orban este fostul președinte al Partidului Național Liberal și conduce, în acest moment, Partidul Forța Dreptei, formațiune care va participa și la alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie 2024. Cu șase zile înaintea turului întâi, în cadrul unei dezbateri electorale organizate de un post de televiziune, Ludovic Orban a anunțat că se retrage din cursa prezidențială și că o va susține pe candidata USR, Elena Lasconi.

La mijlocul săptămânii trecute, Biroul Electoral Central a pronunțat o decizie la fel de spectaculoasă, dând birourilor electorale teritoriale direcția de urmat în această situație. Astfel, prin decizia 537C din 20 noiembrie 2024, Biroul Electoral Central a emis către birourile electorale județene, către birourile electorale de sector și către Biroul Electoral pentru Secțiile din Străinătate o circulară în care se arată că prin procesul-verbal 222C/BEC/P.R/2024 din 10 octombrie 2024, Biroul Electoral Central a constatat rămânerea definitivă a candidaturilor pentru alegerile pentru președintele României din anul 2024”.

Ei bine, așa cum s-a constatat deja, ieri, lista definitivă a cuprins 14 nume de candidați, iar la poziția 12 s-a aflat numele lui Ludovic Orban, din partea Forța Dreptei, Formal, acesta s-a retras din cursă, în favoarea Elenei Lasconi. Juridic, însă, chiar BEC explică cum stau, de fapt, lucrurile.

„Indiferent de declarațiile publice ale candidaților definitivi, în procesele-verbale întocmite pentru consemnarea rezultatelor votării (tipărite cu prenumele și numele candidaților în ordinea rezultată din tragerea la sorți a înscrierii acestora pe buletinele de vot) se vor consemna voturile obținute de către fiecare candidat, astfel cum reies din operațiunile de numărare a buletinelor de vot, chiar dacă unul dintre acești candidați a anunțat public retragerea din cursa electorală”.

Coaliția „Nicu și Marcel”, și la guvernare, și în Opoziție. Partenerii de la Palatul Victoria, rivali la Palatul Cotroceni

De departe, însă, cea mai importantă premieră a alegerilor prezidențiale din anul 2014 se referă la faptul că lupta pentru Palatul Cotroceni se dă inclusiv între președinții partidelor aflate la guvernare, într-o coaliție care funcționează de trei ani. PSD și PNL se află la guvernare, au majoritate parlamentară, dar cu Marcel Ciolacu premier și cu Nicolae Ciucă președinte al Senatului României.

O astfel de situație a mai fost întâlnită o singură dată, după 1990, la alegerile prezidențiale din anul 2000, însă, atunci, liderii partidelor aflate la guvernare care au candidat și la alegerile prezidențiale au intrat în cursă știind că nu au nicio șansă să ajungă în turul al doilea. Mai mult, unul dintre candidați nu era propriu-zis liderul unuia dintre partidele de la putere.

Alegerile din anul 1990 găseau, la Palatul Victoria, un guvern FSN, condus de Petre Roman. În opoziție se aflau UDMR, PNL și PNȚCD. La primul și unicul tur de scrutin al prezidențialelor de atunci, din partea puterii a candidat Ion Iliescu (FSN). Din partea opoziției, au intrat în cursa prezidențială liderul PNL, Radu Câmpeanu, și liderul PNȚCD, Ion Rațiu.

La alegerile prezidențiale din anul 1992, la putere se afla un guvern FDSN, condus de Theodor Stolojan, iar, în opoziție, se aflau UDMR, PNȚCD și CDR. În primul tur de scrutin, din partea puterii, a candidat Ion Iliescu (FDSN), în timp ce, din partea opoziției, au candidat Emil Constantinescu (CDR) și Gyorgy Frunda (UDMR).

Următoarele alegeri prezidențiale, care au avut loc în anul 1996, găseau la guvernare un Cabinet PDSR, condus de Nicolae Văcăroiu. În opoziție, se aflau CDR, PD și UDMR. Din partea puterii a candidat Ion Iliescu (PDSR), iar din partea opoziției au candidat Emil Constantinescu (CDR), Petre Roman (PD), Gyorgy Frunda (UDMR) și Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Doar în 2000 s-a mai întâmplat așa ceva, dar cu diferențe semnificative față de 2024

Alegerile prezidențiale din anul 2000 au fost unele emblematice, unde, ca și anul acesta, pe buletinul de vot pentru primul tur s-au regăsite numele unor candidați sprijiniți de partidele aflate la guvernare. Însă, față de anul acesta, în urmă cu 24 de ani au fost cel puțin două diferențe semnificative.

Astfel, la guvernare se regăsea un Executiv condus de Mugur Isărescu, din care făceau parte CDR, PD, PSDR și UDMR. În opoziție, la acel moment, se aflau PDSR și PRM. 

Ei bine, la primul tur de scrutin, în cursa prezidențială, din partea puterii, au candidat Theodor Stolojan (liderul PNL), Mugur Isărescu (susținut de CDR), Gyorgy Frunda (lider al UDMR) și Petre Roman (din partea PD). Evident, cei patru erau împreună la guvernare, însă, conform sondajelor, confirmate de rezultatele alegerilor, nu aveau șanse nici separat, nici împreună, să ajungă în turul al doilea. Mai mult, spre deosebire de prezidențialele din 2024, în 2000, deși existau patru candidați aflați la putere, doar trei dintre ei conduceau partidele care i-au susținut.

În finala prezidențială din anul 2000 s-au calificat candidații opoziției, Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

Următorul scrutin prezidențial a avut loc în anul 2004, când la guvernare se afla guvernul PSD, condus de Adrian Năstase, până la alegeri, și de Eugen Bejinariu, premier interimar la momentul desfășurării alegerilor. În opoziție se aflau PNL și PD. Au candidat, atunci, din partea puterii Adrian Năstase (susținut de PSD și de PUR), iar, din partea opoziției, Traian Băsescu (Alianța D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM) și Marko Bela (UDMR).

Restul scrutinurilor au generat confruntări între Putere și Opoziție

Un alt scrutin prezidențial în care s-au confruntat liderii Puterii și ai Opoziției au fost alegerile din 2009. La guvernare se afla, la acel moment, Cabinetul condus de Emil Boc (de la PDL). În opoziție se aflau PSD și UDMR. Din partea puterii, a candidat Traian Băsescu (președinte în funcție, sprijinit de PDL), în timp ce, din partea opoziției, au intrat în cursă Mircea Geoană (președinte PSD), Crin Antonescu (președinte PNL), Corneliu Vadim Tudor (președinte PRM) și Kelemen Hunor (președinte UDMR).

Cinci ani mai târziu, la alegerile prezidențiale din anul 2014, la Palatul Victoria se afla instalau Guvernul Ponta II, format din PSD, UDMR, PC, UNPR și PLR. În opoziție se aflau PNL, PDL și PMP.

Din partea puterii, a candidat la prezidențialele de acum zece ani Victor Ponta (PSD). Din partea opoziției au candidat Klaus Iohannis (susținut de PNL și PD), Elena Udrea (PMP), Monica Macovei (candidat independent).

Ultimele alegeri prezidențiale din România au avut loc în anul 2018, când la guvernare avusese loc o răsturnare Cabinet. Executivul PSD-ALDE, condus de Viorica Dăncilă, a fost dărâmat prin moțiune de cenzură, iar la Palatul Victoria s-a instalat un guvern minoritar PNL, condus de Ludovic Orban, sprijinit din Legislativ de către cei de la USR și de către UDMR. Cu toate acestea, opoziția era formată, la momentul scrutinului prezidențial, din PSD, USR, UDMR, Pro România și ALDE.

În aceste condiții, din partea puterii a candidat, pentru un al doilea mandat, Klaus Iohannis, susținut de PNL. Din partea opoziției, au candidat Viorica Dăncilă (președinte PSD), Dan Barna (președinte USR) și Mircea Diaconu (independent, susținut de Pro România și de ALDE).

Alegerile prezidențiale din 2024 reprezintă, astfel, o premieră absolută, deoarece în cursa pentru primul tur s-au înscris ambii președinți ai partidelor aflate în coaliția de guvernare. Marcel Ciolacu, de la PSD, și Nicolae Ciucă de la PNL au ajuns la „cuțite”, cu atacuri dure îndreptate unul împotriva altuia, în timp ce formațiunile pe care le conduc lucrează în cadrul aceluiași Executiv.

În opoziție, în 2024, se află UDMR, USR și AUR, fiecare cu propriul lider pe lista prezidențiabililor pentru primul tur de scrutin.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹